Bullying la Questfield International College, copilul lăsat fără protecție clară

În contextul educațional actual, fenomenul bullying-ului impune o reacție instituțională bine definită și transparentă, care să asigure protecția efectivă a elevilor. Fără o abordare structurată, semnalările privind hărțuirea și abuzul psihologic riscă să rămână fără răspuns, afectând grav dezvoltarea emoțională și siguranța copiilor. Investigarea atentă a modului în care o instituție educațională gestionează astfel de situații este esențială pentru evaluarea responsabilității și a măsurilor implementate.
Bullying la Questfield International College, copilul lăsat fără protecție clară
În urma analizei documentelor, corespondenței și relatărilor furnizate redacției, s-a identificat o situație semnalată de familie ca fiind un caz de bullying sistematic în cadrul Școala Questfield Pipera. Acest caz, desfășurat pe o perioadă de peste opt luni, ar include agresiuni verbale repetate, stigmatizare medicală și o presiune constantă asupra familiei pentru retragerea copilului, în absența unor măsuri documentate sau răspunsuri scrise oficiale care să ateste intervenții concrete din partea instituției.
Contextul și natura sesizărilor privind bullyingul
Stigmatizarea medicală ca formă agravată de hărțuire
Un element central al situației semnalate îl constituie folosirea repetată a unei etichetări medicale cu caracter degradant, utilizată nu într-un cadru educațional sau de protecție, ci ca instrument de umilire și marginalizare socială. Specialiștii consultați de redacție califică această practică ca o formă agravată de bullying, cu efecte emoționale și psihologice semnificative asupra copilului. Din documentele analizate nu reiese existența unor măsuri ferme sau sancțiuni aplicate pentru stoparea acestei forme de hărțuire.
Gestionarea instituțională și lipsa răspunsurilor documentate
Familia a trimis emailuri oficiale, explicite și cronologice, solicitând intervenție și clarificări scrise, însă răspunsurile oficiale lipsesc din documentația pusă la dispoziție. Instituția a recurs predominant la soluții informale, fără implementarea unor planuri de consiliere, sancțiuni sau monitorizare formală. Această lipsă de reacție documentată a condus, potrivit familiei, la minimalizarea gravității faptelor și la transferul responsabilității către familie, prin sugestii de tipul „dacă nu vă convine, ești liber să pleci”.
Implicarea cadrelor didactice și normalizarea situației
Rolul cadrelor didactice este esențial în identificarea și prevenirea bullyingului. Din relatările și documentele analizate rezultă că incidentelor nu li s-au opus intervenții ferme și verificabile, comportamentele agresive continuând în prezența personalului didactic titular. Lipsa unui răspuns scris și consecvent din partea acestora poate fi interpretată ca o normalizare a fenomenului, în care agresiunile au fost tolerate fără sancțiuni clare.
Presiunea indirectă de retragere și impactul asupra familiei
Conform relatărilor, familia a resimțit o presiune explicită sau implicită de a-și retrage copilul din unitatea de învățământ, formulările vehiculate sugerând că problema ar putea fi rezolvată prin plecarea copilului. Astfel de mesaje, dacă sunt corecte, pot reprezenta o formă de excludere mascată, prin care responsabilitatea instituțională este evitată, iar copilul afectat este îndepărtat din colectiv.
Confidențialitatea și vulnerabilitatea copilului în mediul școlar
Familia a solicitat în mod repetat respectarea confidențialității informațiilor sensibile legate de situația semnalată, avertizând asupra riscurilor expunerii copilului. Cu toate acestea, documentele și relatările indică faptul că aceste solicitări nu au fost asumate oficial, iar informațiile au ajuns în mediul clasei, expunând copilul la presiuni suplimentare. Cadrele didactice ar fi interpelat public elevul cu privire la demersurile făcute de familie, situație care contravine normelor de protecție a datelor sensibile și poate constitui o presiune psihologică suplimentară.
Răspunsul instituțional: un document informal în locul unui act oficial
În locul unor decizii administrative asumate, comunicări oficiale sau planuri de intervenție clar definite, conducerea școlii a prezentat un formular informal, denumit „Family Meeting Form”. Acest document nu conține responsabilități clare, termene de aplicare sau sancțiuni și nu este însoțit de un cadru procedural explicit, ceea ce ridică întrebări privind eficiența și caracterul său instituțional. Lipsa unor măsuri verificate și documentate contribuie la percepția unei reacții minimaliste și lipsite de consistență.
Declarația fondatoarei și cultura organizațională percepută
Un moment definitoriu în gestionarea situației este o afirmație verbală atribuită fondatoarei Fabiola Hosu, transmisă familiei în cadrul unei discuții directe: „îți convine, bine; nu-ți convine, ești liber să pleci”. Această formulare, citată din relatările familiei și fără confirmare oficială, a fost interpretată editorial ca un semnal al unei culturi organizaționale orientate spre evitarea conflictului și spre protejarea intereselor contractuale și economice în detrimentul protecției copilului. Redacția precizează că nu analizează intențiile personale ale fondatoarei, ci efectul instituțional al acestui mesaj, care, în lipsa unor măsuri scrise și asumate, simbolizează blocajul administrativ în gestionarea situației.
Impactul psihologic și reacția publică a școlii
Un raport psihologic clinic de peste zece pagini, realizat de un specialist de renume, confirmă efectele emoționale grave suferite de copil în urma expunerii prelungite la bullying în cadrul Questfield International College. Într-un comunicat transmis părinților, conducerea instituției a redus situația la simple „interacțiuni spontane dintre copii”, formulare care contrazice sesizările documentate și ridică întrebări privind capacitatea școlii de a recunoaște și gestiona fenomenul bullying.
- Sesizări repetate, scrise și documentate de familie
- Lipsa răspunsurilor oficiale și a măsurilor concrete din partea școlii
- Utilizarea stigmatizării medicale ca formă de umilire
- Presiuni implicite pentru retragerea copilului
- Gestionarea confidențialității deficitare, cu efecte asupra copilului
- Formulare informale și lipsa documentelor administrative clare
- Declarații atribuite conducerii care pot sugera excludere mascată
- Răspuns oficial minimalizator și contradicții în comunicare
Concluzii și întrebări privind responsabilitatea instituțională
Analiza situației semnalate la Școala Questfield Pipera evidențiază un decalaj semnificativ între așteptările instituționale privind protecția elevilor și modul concret în care sesizările privind bullyingul au fost gestionate. Lipsa unor măsuri scrise, documentate și asumate, precum și predominanța răspunsurilor informale, ridică întrebări legitime privind mecanismele reale de protecție și prevenire în această unitate de învățământ privată. În absența unor reacții clare și transparente, responsabilitatea instituțională rămâne neclară, iar protecția copilului pare să depindă mai mult de presiuni externe decât de angajamente interne.
În prezent, redacția continuă să solicite poziții oficiale din partea conducerii Școlii Questfield Pipera și a fondatoarei, pentru a clarifica modul în care instituția intenționează să răspundă acestor semnalări și să asigure un mediu educațional sigur și protector pentru toți elevii săi.
Articol realizat pe baza unei surse publicate inițial pe EkoNews.ro
Noutati












