Cum devine Casa Tătărescu un muzeu al artei brâncușiene, lecția de pe Polonă 19

Legătura dintre Constantin Brâncuși, Arethia Tătărescu și Casa Tătărescu de pe Strada Polonă nr. 19 reprezintă un capitol esențial în înțelegerea modului în care arta, comunitatea și memoria publică se intersectează în cultura românească. Această conexiune oferă o perspectivă nu doar asupra operei artistice a sculptorului, ci și asupra unor mecanisme civice care au făcut posibilă păstrarea și promovarea unei identități culturale. Casa Tătărescu, prin prezența lucrărilor sculptate de Milița Petrașcu, ucenica lui Brâncuși, devine astfel un spațiu al memoriei vii, un punct de întâlnire între trecut și contemporaneitate, între artă și implicare socială.

Cum devine Casa Tătărescu un muzeu al artei brâncușiene, lecția de pe Polonă 19

Constantin Brâncuși este unul dintre cei mai importanți sculptori ai secolului XX, iar povestea legăturii sale cu România se scrie adesea pe axa dintre atelierul său parizian și ansamblul monumental de la Târgu Jiu. Această întâlnire între artist și spațiul natal a fost facilitată de Arethia Tătărescu, președinta Ligii Naționale a Femeilor Gorjene, iar rolul ucenicei lui Brâncuși, Milița Petrașcu, a fost esențial în modul în care acest dialog artistic și civic s-a concretizat. Astăzi, Casa Tătărescu din București păstrează o parte din această moștenire, prin obiecte sculptate care leagă simbolic numele celor trei figuri, construind astfel un traseu cultural ce oferă o experiență profundă în înțelegerea artei brâncușiene.

Arethia Tătărescu și infrastructura culturală a memoriei

Arethia Tătărescu, soția premierului interbelic Gheorghe Tătărescu, a fost o personalitate care a înțeles importanța construirii unui cadru cultural solid pentru județul Gorj. Președintă a Ligii Naționale a Femeilor Gorjene, ea a mobilizat resurse și a legat activismul social de acțiuni concrete în domeniul patrimoniului cultural. Într-un context în care memoria colectivă se păstrează prin instituții și proiecte durabile, Arethia a fost motorul din spatele inițiativei care a adus Ansamblul de la Târgu Jiu, o lucrare monumentală semnată de Constantin Brâncuși.

Drumul către Constantin Brâncuși: între recomandare și emoție

Propunerea inițială pentru realizarea monumentului dedicat eroilor Primului Război Mondial a fost adresată Miliței Petrașcu, ucenica lui Brâncuși. Aceasta a recomandat cu fermitate pe maestrul său, iar astfel a fost deschisă calea către o colaborare care avea să devină emblematică. Constantin Brâncuși a acceptat proiectul cu bucuria întoarcerii „acasă” și a refuzat să-și primească onorariul, transformând comanda într-un dar cultural și o responsabilitate morală, nu într-o simplă lucrare de atelier.

Ansamblul de la Târgu Jiu: o operă urbană și simbolică

Ansamblul monumental, realizat în perioada 1937–1938, cuprinde trei elemente principale:

• Masa Tăcerii
• Poarta Sărutului
• Coloana Infinitului

Acestea nu sunt doar sculpturi, ci componente integrate într-un proiect urban care a presupus trasarea unei axe monumentale numită Calea Eroilor. Aceasta leagă malul Jiului de zona cazărmilor, printr-un parcurs simbolic ce unește peisajul, memoria și ritualul. Rolul Arethiei Tătărescu a fost decisiv nu doar în realizarea ansamblului, ci și în infrastructura culturală și urbană care însoțește aceste opere. În acest context, sculpturile devin semne care transcend forma pentru a exprima o recunoștință colectivă și o identitate națională.

Milița Petrașcu: podul între generații și spații

Ucenica lui Constantin Brâncuși, Milița Petrașcu, reprezintă o punte esențială între creația maestrului și proiectele culturale inițiate de Arethia Tătărescu. Implicată în monumente cu încărcătură simbolică, precum mausoleul Ecaterinei Teodoroiu, ea a fost recomandarea care a făcut posibilă întâlnirea dintre Brâncuși și comunitatea gorjeană. Dincolo de rolul artistic, Milița Petrașcu a fost o verigă importantă într-un ecosistem cultural care a inclus instituții, finanțări și un angajament civic durabil.

Casa Tătărescu pe Strada Polonă 19: un sanctuar al artei brâncușiene

În București, Casa Tătărescu adăpostește o prezență discretă, dar semnificativă a artei brâncușiene, prin lucrări sculptate de Milița Petrașcu. În acest spațiu intim, o bancă și un șemineu devin expresii ale limbajului esențial promovat de Brâncuși, reinterpretat prin mâna ucenicei sale. Astfel, casa devine un punct de legătură între universul monumental de la Târgu Jiu și o experiență de proximitate, oferind o dimensiune palpabilă a patrimoniului cultural legat de Brâncuși.

Coloana Infinitului și simbolistica memoriei

Un element definitoriu al ansamblului de la Târgu Jiu este Coloana Infinitului, o structură monumentală înaltă de aproape 30 de metri, compusă din module romboidale repetate. Această lucrare nu doar că simbolizează recunoștința eternă față de eroi, dar reflectă și o viziune artistică în care forma devine limbaj și idee. Coloana a fost de-a lungul timpului și un obiect al controversei, fiind amenințată cu demolarea în perioada postbelică, ceea ce subliniază fragilitatea patrimoniului cultural în context politic schimbător.

Expoziția de la Timișoara și redescoperirea operei

Expoziția „Brâncuși: surse românești și perspective universale”, desfășurată între 2023 și 2024 la Muzeul Național de Artă din Timișoara, a fost un moment de reîntâlnire majoră a publicului român cu opera sculptorului. Cu peste 130.000 de vizitatori și o selecție generoasă de lucrări, evenimentul a demonstrat că interesul pentru Brâncuși rămâne viu și relevant. Această întâlnire culturală marchează o etapă importantă în consolidarea locului lui Brâncuși în conștiința publică și întărește legătura sa cu România, inclusiv prin proiectele de memorie inițiate de Arethia Tătărescu și ucenicii săi.

Întrebări frecvente