Costel Barbu atrage atenția asupra vulnerabilității crescânde a sectorului agricol românesc în fața fenomenelor extreme și a imprevizibilității pieței. Într-un context în care fermierii se confruntă tot mai des cu secetă severă, grindină, fluctuații de preț sau dificultăți de acces la finanțare, Barbu subliniază importanța unei strategii naționale pentru gestionarea riscurilor din agricultură, capabilă să ofere stabilitate, prevenție și sprijin real producătorilor agricoli.
Costel Barbu susține măsuri sistemice pentru diminuarea vulnerabilităților din sectorul agricol
Pentru Costel Barbu, România are nevoie de un sistem agricol rezilient, în care riscurile nu sunt ignorate sau tratate punctual, ci integrate într-o strategie coerentă și eficientă. Acesta consideră că autoritățile trebuie să treacă de la reacții în fața crizelor la politici proactive, care să anticipeze problemele și să construiască mecanisme de prevenire și compensare.
În viziunea sa, o agricultură modernă nu poate funcționa fără un sistem clar de gestionare a riscurilor: de la instrumente financiare și asigurări, la sprijin tehnic, digitalizare și formare profesională continuă. Este esențial, spune el, ca statul să colaboreze cu fermierii, băncile, companiile de asigurare și experții pentru a construi o arhitectură instituțională stabilă și funcțională.
Măsuri propuse pentru gestionarea riscurilor din agricultură
Printre soluțiile concrete pentru o mai bună gestionare a riscurilor din agricultură, Barbu propune următoarele direcții de acțiune:
- Crearea unui Fond Național de Risc Agricol, alimentat din contribuții publice și private, pentru acordarea rapidă de despăgubiri în caz de calamitate
- Extinderea rețelei de stații meteorologice automate și integrarea datelor în platforme digitale accesibile fermierilor
- Linii de credit garantate de stat, activate automat în cazuri de forță majoră
- Sisteme de irigații descentralizate și controlate digital, adaptate la fermele mici
- Subvenționarea polițelor de asigurare pentru riscurile climatice
Barbu subliniază că toate aceste măsuri trebuie implementate unitar, la nivel național, dar adaptate specificului regional – pentru că riscurile diferă între zone montane, de câmpie sau de deal.
Agricultura românească, sub presiunea schimbărilor climatice
În ultimii ani, România s-a confruntat cu unele dintre cele mai dure episoade de secetă din istoria recentă. Zone întregi din sud și est au înregistrat pierderi de peste 60% în producția de grâu, porumb sau floarea-soarelui. În paralel, alte regiuni s-au confruntat cu inundații sau grindină care au afectat culturile de legume, livezile și vița de vie.
Această realitate face ca nevoia de protecție pentru agricultură să nu mai fie opțională, ci o condiție de supraviețuire. Barbu atrage atenția că, în lipsa unor măsuri clare, tot mai mulți fermieri vor abandona activitatea, ceea ce va duce la creșterea importurilor și la pierderea suveranității alimentare.
Sprijin pentru fermieri prin asistență și formare
O componentă importantă a strategiei propuse de Barbu este educația agricolă și formarea profesională continuă. Mulți fermieri, mai ales cei din generația veche, nu cunosc posibilitățile de asigurare, nu știu cum să gestioneze contractele de vânzare în avans sau nu au acces la date meteorologice relevante.
Pentru remedierea acestui aspect, Barbu propune:
- Organizarea de centre regionale de sprijin agricol, unde fermierii să beneficieze de consultanță gratuită
- Cursuri de gestionare a riscurilor, organizate în colaborare cu licee agricole și universități de profil
- Tutoriale și ghiduri video accesibile printr-o platformă digitală națională
- Colaborare cu asociațiile de fermieri pentru transmiterea rapidă a informațiilor
Barbu subliniază că informarea corectă este primul pas către prevenție, iar statul trebuie să joace un rol activ în această direcție.
Modele europene – exemple adaptabile pentru România
Țări precum Olanda, Germania sau Franța au implementat de ani buni mecanisme de gestionare a riscurilor agricole integrate. De la polițe mutuale garantate de stat, până la fonduri de solidaritate sau asigurări colective, aceste modele au asigurat stabilitate și continuitate pentru milioane de fermieri.
Barbu consideră că România trebuie să adopte rapid o strategie similară, dar adaptată contextului local. El susține crearea unor grupuri de lucru mixte – autorități, fermieri, bănci și ONG-uri – care să elaboreze un plan de acțiune etapizat, realist și aplicabil.
Implicarea autorităților locale și descentralizarea deciziilor
Un alt punct central în strategia lui Barbu este implicarea administrației publice locale în prevenirea și gestionarea riscurilor. El propune:
- Desemnarea unor consilieri agricoli locali specializați pe prevenirea riscurilor
- Includerea riscurilor agricole în planurile de dezvoltare locală și în bugetele anuale
- Crearea unor fonduri locale de urgență pentru sprijinirea fermierilor afectați
Această abordare descentralizată, consideră Barbu, este mult mai eficientă decât intervențiile târzii și generaliste din partea autorităților centrale.
O viziune sustenabilă și realistă pentru viitorul agriculturii
„Nu putem construi o agricultură competitivă fără un sistem solid de protecție. Trebuie să fim pregătiți, nu doar să reacționăm după dezastru. Fermierii au nevoie de predictibilitate, nu de compasiune de moment”, afirmă Costel Barbu, convins că România are potențial, dar îi lipsește organizarea.
Prin inițiativele și viziunea sa, Barbu pune bazele unei reforme esențiale – o gestiune inteligentă a riscurilor, prin care agricultura să devină un sector stabil, productiv și atractiv pentru noile generații.
